Teleleu

Bună seara,

M-am plimbat azi, nu glumă. Am făcut și cumpărături de mărunțișuri importante (bună terapia!), am făcut și teoria interpretării (dozarea efortului în interpretare, abordările lui D. Gile) și am terminat traducerea cea urgentă. Pe când mi-era lumea mai dragă am rămas fără tuș, așa că am făcut cumpărături și dintr-un magazin de ștampile. Nu credeam că voi spune vreodată vreun asemenea lucru, dar mi-e lehamite de semnătura mea.

Nu m-am putut abține: am intrat și pe la bibliotecă. Am luat patru cărți (trei de dezvoltare personală și una cu legende) și un DVD (biografia lui Van Gogh, cu Kirk Douglas). Legendele sunt feblețea mea din toate timpurile. De când am aflat ce înseamnă eolian și de unde vine (pe clasa a doua, aveam șapte anișori), de când am descoperit mitologia greacă, am citit tot ce mi-a picat în mână și avea legendă/legende în titlu. Încă nu m-am săturat.

M-am înregistrat cu discursul meu. E scurt și afurisit. Nu am mai avut chef să-l oralizez ca atunci când l-am făcut pentru consecutivă. E un discurs afurisit de simultană, unul care s-ar preta poate la simultană cu text. Am reușit să mă bâlbâi o singură dată. Nu l-am editat. Mi-e frică deocamdată să descarc Audacity. Mi-e frică să descarc orice de pe internet cu excepția actualizărilor de geamuri. Dorul va bate frica ... la urma urmelor. Pe moment, sunt o lașă.

Mă pun pe treabă, am trei discursuri de procesat până la opt și mai am de tradus bugăt și poate poate ies în seara asta în oraș.

Oricum ar fi, viața e frumoasă: am primit bursă de merit, trebuie doar să aștept să ajungă și în cont. Și când ajunge ... haț! o pereche de Scarpa. Și pe urmă voi putea iar alerga. Acum mă doare încă călcâiul stâng, acolo unde am călcat strâmb. Vechile încălțări au kilometraj de peste trei sute, nu vreau să fac prostii.

Iar m-am lungit. Despre transpitația abundentă și cum se tratează ea cu Botox, ascultați aici.

Pe mâine!