Attic Time

Viața mea e un dolce far' niente momentan. Unul presărat cu reprize organizatorice mai mult sau mai puțin reușite.

Mă uit la filme, mai văd câte-o emisiune, mai citesc câte-o carte, mă mai joc cu copiii.

Am reușit să-l urnesc pe tata să facă ordine în pod, locul miraculos unde-s ascunse atâtea din lucrurile noastre, de la colecția de plăci de vinil până la caietele de fizică dintr-a șaptea. Sunt și multe cărți pe-acolo, desigur. Și colecția de mașini de la gume Turbo (așa zice fratele meu, cel puțin). De fapt, de la pasiunea nepoțelului pentru mașinuțe a pornit totul.

Este și mult praf, dar e mult mai răcoare zilele astea (din fericire), ceea ce-nseamnă că totul e doable. Încetul cu-ncetul, se face oțetul. Oh, goody! 

Din înțelepciunea gâștelor

Tot inventariez, încet, dar sigur, și tot mă minunez de câte lucruri regăsesc. Mi-a ascuns mami o grămadă de lucruri într-o parte uitată a unui dulap: cursurile de literatură irlandeză (ce frumos aveam răbdare să scriu cursurile cândva!), cursurile de pedagogie, cursurile de chineză cu Guo Wen Juan din 2003, cursurile de creative writing cu Richard Proctor, cursurile de Irish Gaelic, dicționarul de latină și revista liceului, lucrări corectate ale elevilor de generală din 2006, posterele cu James Hetfield, The Verve și alții, materiale de predare ludică a limbii engleze, notițe despre studii de gen și eseuri literare adnotate. A primit mami niște bombăneli. Până și Istoria literaturii române a lui Călinescu a ascuns-o (mititica de ea!). Ce mai! După bombăneli (că bine le-ai mai ascuns!), mami a primit niște pupici, iar eu am ținut-o tot într-o exclamație de mirare și bucurie pură. 

Am găsit și-o pagină cu citate din Angeles Arrien, pe care le scriu mintenaș uite-aci:

„Din înțelepciunea gâștelor

Formațiile în formă de „V” în care zboară gâștele au devenit un simbol al primăverii, sau al toamnei. Ele nu reprezintă numai o priveliște minunată, ci oferă și o serie de lecții utile pentru noi, oamenii ...

Atunci când o gâscă dă din aripi, creează un curent de aer ascendent pentru păsările care o urmează. Zburând în formație, distanța de zbor crește cu 70% față de zborul unei singure păsări. 

Lecție: Oamenii care împărtășesc o direcție și au simțul comunității pot ajunge mai repede și mai ușor acolo unde își doresc, fiindcă în călătoria lor se bazează unii pe ceilalți. 

Când o gâscă iese din formație, simte brusc că zborul devine mai dificil. Ea revine repede în formație pentru a profita de curenții favorabili creați de stol. 

Lecție: Dacă am avea bun simț cât o gâscă, am rămâne în formația care ne duce încotro vrem. Am fi dispuși să acceptăm sprijin și să oferim sprijin la rândul nostru. 

Când gâsca din fruntea formației obosește, ea intră în formație și o altă gâscă îi ia locul. 

Lecție: Este mai avantajos ca sarcinile dificile și conducerea să fie realizate prin rotație. Ca și gâștele, oamenii depind unii de alții, de abilitățile, forța și îndemânarea lor. 

Când gâștele zboară în formație, ele gâgâie pentru a-și încuraja suratele să mențină viteza. 

Lecție: Trebuie să ne asigurăm că gâgâitul este încurajator. În grupurile în care oamenii se încurajează reciproc, productivitatea este mai mare. 

Când o gâscă este bolnavă sau rănită și iese din formație, ea este însoțită de alte două gâște care o protejează. Ele rămân cu ea până își revine sau până moare. Apoi, ele ajung din urmă formația sau se alătură alteia. 

Lecție: Dacă am avea bun simț cât o gâscă, am rămâne împreună atât la bine, cât și la rău.”

Ei, dacă tot mi-s boboc, sunt boboc de gâscă călătoare. 

Toate păsările din lume

Am găsit o bază de date foarte cuprinzătoare despre păsările lumii.

De acolo, am salvat la favorite și o bază de date cu înregistrări ale fiecărei specii. De acum încolo, dacă mi se face dor de turturele sau guguștiuci, știu unde să le ascult. Dacă vreau să ascult tril de ciocârlie, pot asculta ciocârlii de pe mai multe continente. E foarte relaxant. Beats Buddha Bar!

Lasă-mă să zbor

Aproape zilnic mai citesc nepoțelului câte un capitol din Aventurile lui Habarnam. Azi a trebuit să aștepte să găsesc volumul, așa că i-am dat, în așteptare, să răsfoiască un mic dicționar vizual ornitologic britanic. Așa am constat că nu prea mă pricep la păsări: nici în română, nici în engleză.

Ca să o mai dreg, am găsit o pagină viu colorată și foarte educativă. Acuma, dicționarul meu e al păsărilor din Marea Britanie, pe pagina SOR e o listă cu păsările din România. Totuși, contează mai puțin asta. Se suprapun nițel. O să văd eu exact cât de mult.

Nu zic că va fi gata un glosar foarte repede. E plăcut totuși să te uiți la poze frumoase alcătuindu-l. Culmea ironiei, Habarnam călătorește în balon în capitolul ăsta. Și eu voi zbura (îmi mut cuibul) în câteva săptămâni.

Schimbarea la față

„Schimbatu-te-ai la faa-ață, în mu-un-teee” ... Așa m-am trezit, fredonând melodia asta bisericească. De azi suntem mai aproape de toamnă și mă răscolesc amintirile despre corul bisericii, despre primele mele leșinuri și despre cum puteam, cândva, să duc și să țin bine minte și vocea întâia, și vocea a doua și vocea a treia. Din păcate, nu simultan, hihi. Acum trebuie să-mi lucrez mai mult vocea ca să nu falsez. Tind să mi-o forțez dacă mă ascultă alții (că mi-s nevricoasă). Notele false sunt doar cireașa de pe tort.

Ei bine, azi trebuie să ies oficial din lâncezeală. Ajuns-a cuțitul la os, ca să zic așa. Am visat că eram interpret la un eveniment. Go figure! Ca să vezi și să nu crezi. Cabina n-am visat-o încă. Probabil urmează. 

Să-mi iau numai puțin avânt și ar trebui să pot scrie și un discurs-două, așa, de comeback.

Later!

P.S. Dacă nu sunteți fani/fane ai/ale muzicii ecleziastice (motivul principal pentru care eu, cândva, mergeam regulat la biserică), poate v-o fi plăcând vă va fi plăcând (?) Massive Attack, Paradise Circus.