Bună seara,
Din când în când, mintea și corpul mai cer și puțin răsfăț. Eu mă răsfăț cu Silva neagră și covrigei cu vin în rețetă de la Vel Pitar. Mai bine zis, mă răsfățam, că tocmai ce-am rămas fără covrigei. Cât de trist ...
Azi am făcut un singur discurs în cabină, despre avantajele practicării sportului de la vârste fragede. Am mers binișor, mai ales că eram pe aceeași lungime de undă cu oratoarea. Și totuși:
-tind să spun prea multe cuvinte: trebuie să fiu mai concisă și să profit de timpul suplimentar pentru a lucra pe intonație
-m-am împotmolit taman la concluzie: am depus armele mai repede, m-a surprins oratoarea și cât pe ce să ratez complet ideea finală (chiar dacă discursul era hiper-redundant) fiindcă nu auzisem un cuvânt cheie
-nu e în regulă să adaug o propoziție secundară după ce am pus punct: în cazul acesta, ajustez fraza astfel încât construcția să fie una naturală, să nu zgârie timpanele nimănui
-dacă a zburat porumbelul, trebuie să mă fac că plouă, nu să atrag atenția asupra lui corectându-mă în aceeași frază; dacă sunt destul de convingătoare, nimeni nu-l va observa
Pe mâine nu mă culc pe-o ureche. De la 10 avem grup de lucru la sala Parc. Iupiii, uraa, ce binee! Mor de curiozitate să văd cum e să lucrăm câte două în cabină. Ne-am decis s-o încercăm și pe asta, să vedem cum e. Mă gândesc că e puțin mai ușor, după o mică perioadă de ajustare.
Mâine vine și mama în vizită, cu multă dragoste și energie pozitivă și, la fel de important, hrana pe următoarea săptămână. Voi avea nevoie cu siguranță, căci de gătit nici nu poate fi vorba.
Voi transcrie cursurile la suedeză și voi citi pentru subtitrare mâine după-amiază și revin cu obiectivele pe săptămâna a paisprezecea mâine seară.
Noapte bună, somn ușor, șapte purici pe-un picior!
No comments:
Post a Comment