Autoevaluare

Ziua bună, tuturor!

E o zi rece, umedă și gri-albăstruie, zi cu adevărat irlandeză. Am lucrat mult în ultimele câteva zile și am primit, pe alocuri, și feedback. Mi-am notat tot ce trebuie îmbunătățit, după o săptămână de interpretare în condiții noi.

În primul rând, mai am de lucru la prezentare, atât la consecutivă, cât și la simultană. Trebuie să mă impun ca prezență, ca să mă fac auzită și într-un amfiteatru mare: se cer exerciții de respirație și dicție, din nou.

Pe urmă, trebuie să îmi exersez mai mult tehnica de luare de notițe, încep să notez prea mult deja și se simte. Pur și simplu pot lua câte un articol pe care să-l notez cât mai eficient. Problema aceasta nu se poate rezolva decât prin cât mai multă experiență, nu există scurtături. Cu cât abordez mai multe domenii și fac mai multe exerciții, cu atât se va îmbunătăți și prestația mea.

În privința limbii române sunt absolut hotărâtă să fiu mult mai minuțioasă cu glosarele, mai ales în domenii problematice, unde termenii în română sunt greu de găsit (de exemplu, am interpretat câteva discursuri tehnice despre problele de ski alpin și despre teleschiuri, telescaune și alte mijloace de transportare a schiorilor pe piste).

Ei, deja jumătate de zi s-a dus. Am lucrat pentru subtitrare pe un script la patru minute și un pic din Stăpânul Inelelor. Sunt ușurată că a fost vorba de un film care îmi place. Mi-a luat mult timp, oricum, peste două ore.

Apoi, deja am cam treizeci de discursuri de ascultat, dar mă voi grăbi încet. Le ascult, le notez, corectez eventualele greșeli de română sau găsesc soluțiile care mi-au lipsit pe moment. E un bun exercițiu. În pauze, pot urmări știrile de ultimă oră, fiindcă aici am televizor, iară-n cămin, ba.

Am început să citesc L'art de la simplicité, de Dominique Loreau și La Consolante, de Anna Gavalda. Am ascultat și ceva radio, inclusiv în germană (îmi place cum sună, înțeleg fraze întregi câteodată). Nicio secundă nu e irosită: chiar dacă sar dintr-un tramvai în altul, ochii și urechile-mi sunt mereu ocupate.

Vorba multă, sărăcia omului! Așa că, poftă bună și pe curând!