La telefon

Bună seara târzie, târzie

Marea mea realizare azi e că am stat la telefon, mult și bine și ... tranca, tranca, tranca. Nu am cu cine semăna să nu fiu sfătoasă. Încerc să fiu o buturugă mică eficientă. De Sântion încep iar cu mailurile multe multe și mărunte. Trebuie clarificate suficiente aspecte încât să îmi pot organiza o parte din activitățile pe februarie. Vreau, de pildă, să plec în Marea Britanie câteva zile. Mi-e dor de PG Tips și de Horlicks.

Mi-am făcut bagajul și mă voi trezi mâine la șase dimineața ca să prind autobuzul de 7:45 spre Cluj. Nu știu de ce, dar am senzația că timpul se contractă.

Am început să-l citesc pe Istrati, dar se simte că e o traducere din franceză. Aștept să ajung la biblioteca franceză ca să-i citesc opera în original, eventual într-o ediție cu font prietenos și pagini luminoase. Mă atrage și viața omului Istrati, cred că ar fi grozav dacă s-ar face un film despre el. Un film al noului val românesc.

Eee ... mă opresc aici din visat. Somn ușor, vise plăcute!

Mutare de cuib. Partea întâia: bagaje spre nord-vest

Bună seara,

Am din ce în ce mai mult chef de lucru. Gata cu filme și seriale multe, cu mâncarea grea la stomac, cu dulciurile, gata cu somnul dereglat. 

Din realizările pe azi: 

-am prelucrat încă un discurs de simultană în engleză

-m-am ocupat de bagaj (ce, cât, unde voi pune)

-am citit încă câteva capitole despre inteligența emoțională

-mi-am recuperat circa douăzeci de înregistrări de pe vechiul laptop

-am ascultat fișiere audio în franceză și suedeză

Am chef să citesc din operele lui Panait Istrati, Nikolai Nosov, Patrick Suskind și Yann Martel. Cel mai la îndemână e Istrati: e la doi pași, în bibliotecă. Cu el încep. 

Noapte bună! 

Dezmeticeală

Salut!

Treptat, treptat, revin la rutina obișnuită: adorm la ore ce nu depășesc cu mult miezul nopții și mă trezesc la ore ce nu depășesc cu mult ora zece dimineața.

Abia aștept să înceapă iar cursurile. Mi s-a făcut dor. De vineri voi începe să mă pregătesc cu adevărat: Speech Repository, bagaj, plan de bătaie pentru ianuarie.

Am început deja să editez fișiere audio pentru cursul de Tehnologia Informației și Comunicării. De reținut: când nu am chef, mai bine fac altceva decât să pierd vremea. Am extras șapte discursuri dintr-un calup audio de optzeci de minute și am prelucrat deja două discursuri în română. Acum sunt la cele două în franceză: le tot prelucrez și tot nu sunt mulțumită. De aici și lipsa de chef. Voi trece mâine la prima oră la cele trei în engleză. Dimineața sunt mai odihnită și mai bine dispusă, cu poftă de lucru. Trebuie să profit din plin de ea.

M-am răcit puțin, dar sper să mă refac complet până ce începe oficial sesiunea de examene.

Pe mâine!

Odihnă

Bună dimineața,

Am preferat să adorm aseară. Am avut un somn de aproape cinci ore neîntrerupte și am stat cam șapte în pat fără a mă scula. E și acesta un început.

Am citit și tradus câte puțin de dimineață (din franceză) și mi-a reușit un careu de sudoku în opt minute. Acum bocănesc vecinii de zor, dar sper să nu-i țină mult hărnicia și să mai pot măcar sta întinsă vreo două ore în liniște. Capul oricum mi-e greu ca plumbul, ochii mă dor și mă ustură în orbite și nu prea am vlagă. Măcar s-au mai calmat durerile de stomac.

Pentru azi mi-am propus să mai recuperez patru ore de odihnă, dintre care măcar două să fie de somn. Pe urmă, aș vrea să citesc câteva articole despre alegerile din Statele Unite și să selectez material pentru câte un discurs în franceză și engleză. După-amiază voi lua un autobuz spre casă, deci trebuie făcut bagajul și o listă cu ce trebuie neapărat să-mi aduc la Cluj și cu ce mi-ar plăcea să-mi aduc la Cluj. S-ar putea să merg la cantină ca să economisesc timp la prânz și vreau neapărat să golesc tot ce am adunat în plasa mea de reciclat. Înainte să plec voi face puțină ordine, deja am măturat și dat cu mopul ieri.

De încheiere, un cântecel motivațional care m-a ajutat la greu: I Can See Clearly Now.

Pa și pusi!

Păsărică, mută-ți cuibul și te du!

Bună dimineațaaa!

Pe ritmuri de Franz Ferdinand, pun țara la cale. Adică, pun la cale mutarea mea în Cluj. Din fericire, nu-i chiar așa de departe și-s mai mult decât obișnuită cu hămălitul. Nu prea servesc eu plimbări în taxi și bagaje ușoare și minuscule. E un lux pe care nu mi l-am permis niciodată.

Am luat un mic dejun colorat și sănătos: piure de spanac cu un ochi prăjit pe o singură parte, cu danteluță pe margini și pojghiță pe care, dacă o spargi, poți să eliberezi o dâră prelungă de lichid galben ca soarele. Mic dejunul campioanelor (la mâncat ouă cu gălbenuș neîntărit). Urmează un ceai neîndulcit (de fapt, o infuzie de plante).

Mi-am dat seama cum să-mi înregistrez mai cu spor discursurile: în loc să le las în formă de notițe, le scriu cuvânt cu cuvânt. Sigur, asta doar în caz că voi fi avut deja vreo zece încercări eșuate. E o chestie faină reverbalizarea unui discurs din altă limbă după câteva luni. Și cred că e o modalitate bună de pregătire.

Careul de sudoku va trebui să aștepte până după-amiază. Voi fi prea ocupată cu bagajul. Totuși, nu voi trage chiulul: revin cu un discurs și neapărat mai citesc câte ceva, să mă luminez.

Ei, vorba multă, sărăcia omului. Mă pun pe împachetat. Încet, dar sigur.

Pe diseară ...