Bună dimineața (cu noaptea-n cap)!
E puțin trecut de 6 și am multe de făcut: un detur-două în drum spre facultate, un curs de interpretare engleză, cercetare la fața locului despre opționale și tot ce ține de ele, încă o incursiune la secretariat, apoi Întâlnirile Europene până după 19.
Deturul îl fac pentru ceai și pentru pantofi. Am o ținută mai elegantă pentru evenimentul de astăzi, dar am uitat să cer și pantofii cu toc de acasă. Tipic! Sper să găsesc ceva adecvat, sunt foarte stângace când vine vorba de cumpărat încălțăminte.
Pregătesc până la 8 un discurs despre măsele de minte pentru mâine, iar pe urmă revin cu discursul lung în franceză.
Pe curând ...
Showing posts with label ceai. Show all posts
Showing posts with label ceai. Show all posts
Thursday, 4 October 2012
Wednesday, 26 September 2012
Păsărică, mută-ți cuibul și te du!
Bună dimineațaaa!
Pe ritmuri de Franz Ferdinand, pun țara la cale. Adică, pun la cale mutarea mea în Cluj. Din fericire, nu-i chiar așa de departe și-s mai mult decât obișnuită cu hămălitul. Nu prea servesc eu plimbări în taxi și bagaje ușoare și minuscule. E un lux pe care nu mi l-am permis niciodată.
Am luat un mic dejun colorat și sănătos: piure de spanac cu un ochi prăjit pe o singură parte, cu danteluță pe margini și pojghiță pe care, dacă o spargi, poți să eliberezi o dâră prelungă de lichid galben ca soarele. Mic dejunul campioanelor (la mâncat ouă cu gălbenuș neîntărit). Urmează un ceai neîndulcit (de fapt, o infuzie de plante).
Mi-am dat seama cum să-mi înregistrez mai cu spor discursurile: în loc să le las în formă de notițe, le scriu cuvânt cu cuvânt. Sigur, asta doar în caz că voi fi avut deja vreo zece încercări eșuate. E o chestie faină reverbalizarea unui discurs din altă limbă după câteva luni. Și cred că e o modalitate bună de pregătire.
Careul de sudoku va trebui să aștepte până după-amiază. Voi fi prea ocupată cu bagajul. Totuși, nu voi trage chiulul: revin cu un discurs și neapărat mai citesc câte ceva, să mă luminez.
Ei, vorba multă, sărăcia omului. Mă pun pe împachetat. Încet, dar sigur.
Pe diseară ...
Pe ritmuri de Franz Ferdinand, pun țara la cale. Adică, pun la cale mutarea mea în Cluj. Din fericire, nu-i chiar așa de departe și-s mai mult decât obișnuită cu hămălitul. Nu prea servesc eu plimbări în taxi și bagaje ușoare și minuscule. E un lux pe care nu mi l-am permis niciodată.
Am luat un mic dejun colorat și sănătos: piure de spanac cu un ochi prăjit pe o singură parte, cu danteluță pe margini și pojghiță pe care, dacă o spargi, poți să eliberezi o dâră prelungă de lichid galben ca soarele. Mic dejunul campioanelor (la mâncat ouă cu gălbenuș neîntărit). Urmează un ceai neîndulcit (de fapt, o infuzie de plante).
Mi-am dat seama cum să-mi înregistrez mai cu spor discursurile: în loc să le las în formă de notițe, le scriu cuvânt cu cuvânt. Sigur, asta doar în caz că voi fi avut deja vreo zece încercări eșuate. E o chestie faină reverbalizarea unui discurs din altă limbă după câteva luni. Și cred că e o modalitate bună de pregătire.
Careul de sudoku va trebui să aștepte până după-amiază. Voi fi prea ocupată cu bagajul. Totuși, nu voi trage chiulul: revin cu un discurs și neapărat mai citesc câte ceva, să mă luminez.
Ei, vorba multă, sărăcia omului. Mă pun pe împachetat. Încet, dar sigur.
Pe diseară ...
Subscribe to:
Posts (Atom)