Mini-vacanță

Bună ziua tuturor, la mulți ani Andrei/Andreea ș.a.,

Azi sunt în mini-vacanță, dat fiind că ziua de Sf. Andrei este liberă pentru toți românii. Am lucrat trei ore și jumătate, doar din engleză în română. Dacă aș pune capul pe pernă, probabil aș putea dormi până mâine dimineață, dar pe urmă m-aș simți mult prea vinovată. Las somnul pe mai târziu.

Sunt cam împrăștiată în ultima vreme. Vreau să fac prea multe. Trebuie să schimb unghiul de abordare. Am făcut un exercițiu foarte interesant la grup de lucru: am interpretat o parte din discursul de demisie al președintelui Nixon. Mi-a plăcut. Cred că e util să lucrăm și pe genul acesta de discurs: foarte redundant, cu fraze foarte lungi. Conform comentariilor primite, încă nu reușesc să mint convingător decât pentru o parte dintre discursuri. Voi citi mai mult în română. Trebuie să „îmi vină” și soluțiile în română neaoșă când sunt în cabină. Și dacă vin, să vină mai repede.

Am văzut două filme bune săptămâna aceasta, unul Hollywoodian și unul danez. Am fost și la teatru. Nu a fost grozav. Era cât pe ce să adorm, era ceva experimental, fără nicio replică. În schimb, „muzică” (niște cacofonii exasperante pe alocuri), grafie (imagini improvizate pe „muzică” în cariocă și vopsea) și „dans” (niște contorsiuni aproape dureros de privit sau mișcări pur și simplu, cu sau fără vreun ritm anume). Nu sunt mare fan. Da, a fost o provocare (să nu plec înainte de încheiere). Nu e pentru mine genul acesta de artă. Aprob sincretismele, dar vreau altceva de la o piesă de teatru. Vreau limbaj, vreau umor de limbaj, de situație, vreau plăcerea de a înțelege (măcar superficial) un mesaj. Aici, era ceva ludic în toată piesa și unele alăturări de imagini sonore și vizuale mergeau, dar a fost prea de tot. Prea puțin am primit, prea mult trebuia să creez eu din aproape nimic. Gata, nu vreau să mă mai gândesc. Sala a aplaudat; poate era mai ușor de interpretat un mesaj dacă aveai ceva mai mult de un titlu.

În fine ... azi citesc Mecanica inimii, de Mathias Malzieu. Pe urmă, dacă rămâne timp, scriu și pregătesc discursuri. Mâine vine mama cu bunătăți. Mă îmbrac în costum național. Abia aștept.

Pe curând ...