Bună dimineața!
Mi-am amintit că am un blog. Voi posta cu regularitate de acum încolo. Mă angajez la cel puțin o dată pe lună.
M-a luat și pe mine le tourbillon de la vie și m-am ales cu o jumătate înaltă și oacheșă, cu mult bun simț și cu mult umor și îmbrățișări to die for. Dar destul despre asta.
Mai am și altă scuză: am muncit, am muncit, am muncit. Sunt o împrăștiată și jumătate și recunosc asta, în sfârșit, în fața întregii națiuni.
Problema mea nu e că nu gândesc și că nu-mi gestionez timpul. Problema e că gândesc prea mult și că-mi gestionez timpul prost, îmi cer mie însămi imposibilul și sunt foarte intolerantă cu propria mea persoană.
Sincer, cred că sunt cea mai împrăștiată și haotică ființă care a suferit vreodată de tulburări obsesiv-comportamentale cu privire la planificarea timpului și alcătuirea de liste în general (cei ce mă cunosc vor da aprobator din cap aici).
Uite și ce a declanșat episodul de sinceritate: un clip video reciripit de un autor de cărți fantastice (în ambele sensuri ale cuvântului), care promovează cartea Furiously Happy (mental note, a se adăuga în lista de citit de pe Goodreads).
Aș vrea să pot zice că merg cel puțin de două ori pe lună și interpretez la conferințe, dar ar fi o minciună gogonată.
Pot zice, în schimb, că interpretez în comunitate foarte des. Cel mai des în instanță, mai rar acum la medic/dentist/spital, așa și-așa pentru servicii sociale.
Mi-ar plăcea să pot expune aici anumite întâmplări, dar sunt confidențiale. Mă voi rezuma, prin urmare, la generalități.
Meseria mea e una palpitantă, stresantă, plină de satisfacții și frustrări la tot pasul. Atenție: creează dependență. Anul acesta am s-o înșel puțin și mă mărit. Va fi cel puțin interesant.
Va urma!
Showing posts with label comunitate. Show all posts
Showing posts with label comunitate. Show all posts
Sunday, 10 January 2016
Friday, 1 November 2013
În mai multe luntri ... ca să zic așa
Bună ziua/seara sau ce-o mai fi, în funcție de fusul orar,
Mi-a fost dor să-mi folosesc mini laptopul și să scriu cu caractere românești. E o senzație minunată! Ultimele noutăți: ei bine, m-am mutat. Din al doilea oraș din România în al doilea oraș din Anglia. Mai am un pic și fac o lună aici. Am trecut cu bine de partea cea mai grea: să am un loc căruia să-i spun „acasă”.
Sunt în faza de cercetare a pieței și mai am puțin până ce voi avea CV-ul dorit. Pe acela am să-l pot orna, tăia, adapta, edita, decupa, asezona ... după gust. Poate am să fac chiar și unul audio-video (dacă 'oi avea curajul și răbdarea necesare).
Am interpretat puțin din septembrie încoace și asta cam trebuie să se schimbe. Engleza curge mai ușor acum, chiar dacă nu vin toate cuvintele pe limbă în momentul potrivit. Mă ajută foarte mult cititul cu voce tare, la viteze diferite. Pe cât pot, încerc să citesc cu intonație, nu doar mecanic, ca trenul.
În weekend vreau să merg la cea mai mare și mai nouă bibliotecă din Europa și să-mi răsfăț suflețelul două-trei ore. Sunt foarte curioasă dacă mi-ar plăcea ultimul roman câștigătorul al premiului Man Booker: The Luminaries. Cu siguranță voi găsi un exemplar la sala de referință. Poate găsesc și secția de literatură francofonă.
Duminică mi-ar plăcea să merg la biserică. Nu-s eu prea practicantă de felul meu, dar parcă e altceva când comunitatea ta e o minoritate. S-ar putea să revăd cunoscuți, cine știe?
Nu trag chiulul chiar complet: am de tradus toată săptămâna ce vine. Numai bine a picat traducerea asta; așa, voi fi suficient de ocupată încât să nu mă tot gândesc că aștept răspunsuri din partea diverselor firme și agenții contactate.
Toate bune și frumoase. Începutu-i greu, vorba ceea. Următoarea postare va fi un discurs. Nu spun de care. Accept cereri :-)
Mi-a fost dor să-mi folosesc mini laptopul și să scriu cu caractere românești. E o senzație minunată! Ultimele noutăți: ei bine, m-am mutat. Din al doilea oraș din România în al doilea oraș din Anglia. Mai am un pic și fac o lună aici. Am trecut cu bine de partea cea mai grea: să am un loc căruia să-i spun „acasă”.
Sunt în faza de cercetare a pieței și mai am puțin până ce voi avea CV-ul dorit. Pe acela am să-l pot orna, tăia, adapta, edita, decupa, asezona ... după gust. Poate am să fac chiar și unul audio-video (dacă 'oi avea curajul și răbdarea necesare).
Am interpretat puțin din septembrie încoace și asta cam trebuie să se schimbe. Engleza curge mai ușor acum, chiar dacă nu vin toate cuvintele pe limbă în momentul potrivit. Mă ajută foarte mult cititul cu voce tare, la viteze diferite. Pe cât pot, încerc să citesc cu intonație, nu doar mecanic, ca trenul.
În weekend vreau să merg la cea mai mare și mai nouă bibliotecă din Europa și să-mi răsfăț suflețelul două-trei ore. Sunt foarte curioasă dacă mi-ar plăcea ultimul roman câștigătorul al premiului Man Booker: The Luminaries. Cu siguranță voi găsi un exemplar la sala de referință. Poate găsesc și secția de literatură francofonă.
Duminică mi-ar plăcea să merg la biserică. Nu-s eu prea practicantă de felul meu, dar parcă e altceva când comunitatea ta e o minoritate. S-ar putea să revăd cunoscuți, cine știe?
Nu trag chiulul chiar complet: am de tradus toată săptămâna ce vine. Numai bine a picat traducerea asta; așa, voi fi suficient de ocupată încât să nu mă tot gândesc că aștept răspunsuri din partea diverselor firme și agenții contactate.
Toate bune și frumoase. Începutu-i greu, vorba ceea. Următoarea postare va fi un discurs. Nu spun de care. Accept cereri :-)
Subscribe to:
Posts (Atom)