Somnoroase păsărele, pe la cuiburi se adună

Ei bine, nu m-a prins miezul nopții de data aceasta, dar m-a prins puțin răgușeala. De ce? În primul rând pentru că mi-am înregistrat de vreo douăzeci de ori discursul până să fiu mulțumită de el. În al doilea rând, pentru că mi s-a pus pata să cânt Somnoroase păsărele, în versiune integrală, de vreo trei-patru ori. M-oi fi molipsit, subliminal, de la Vocea României.

Nu știu de ce am tot poftit la dulciuri azi; dar dacă tot au stat așa lucrurile, am făcut un discurs despre trufe. E un discurs de consecutivă cu notițe pe care-l puteți asculta aici. 

Somn ușor!