Finding my mojo

No serus tok, 

Azi am mai sortat încă două sertare (ultimele) de hârtii și am parcurs șapte bibliorafturi mari și grele. Am pus în punga mare de reciclat peste cinci sute de foi și am dat jos sistemul audio de pe dulap. Am profitat de el ca să ascult o casetă audio trasă de mine pe când eram la liceu, prin anii '90. S-a blocat de mai multe ori, dar m-am bucurat din plin de ea. Pe dulap am urcat prima cutie de plastic, pe care am umplut-o cu vârf cu cele șapte bibliorafturi. Grație noului meu sistem de organizare, sunt foarte bine motivată și mă țin de program. 

Mi-am mai dat seama și cât de important e să-mi ascult corpul. După-amiază a început să mă doară capul de la bâzâitul sistemului de răcire al netbook-ului, așa că m-am pus la somn o oră, ca să-mi treacă. Nici că se putea mai bine. E esențial să pot dormi ca să mă refac. Și e grozav că acasă am liniștea de care am nevoie pentru asta. Nici nu mai compensez disconfortul emoțional cu mâncatul în exces. 

Simt că mă regăsesc în timp ce-mi refac rutina optimă și pun laolaltă, în aceeași cameră, tot ce am avut vreodată, tot ce mă reprezintă. 

Revin mai târziu cu o glumă de-a tatei, una pe care am dactilografiat-o personal în 1999, anul eclipsei. Are diacritice și accente. Am tradus-o și în franceză pentru mătușa mea din Franța. Nu-i perfectă traducerea, dar am s-o las așa. 

Breathing new life into old business cards

Hi everyone,

I'm officially 'blonde' and don't know why my language bar is playing tricks on me. So that, simply out of laziness, I'm sticking to the English default.

Now, I am proud to write that I have rummaged and sorted through six drawers' worth of papers and other odd bits since my last post. I also managed to place about two pounds' (half a kilo, woo hoo!) worth of papers in my recycling bag.

Even better, I found inspiration on the web and came up with an organiser of my own creation. Necessary components:

1. Old, obsolete business cards (name surname, freelance language tutor, absolutely naive, bonkers design - ah, the days!)
2. One slim, fits-in-small-handbag business card holder (bought that from the local stationery store)

How to use:

1. Flip cards on blank side
2. Write down tasks for the desired time interval
3. Place in holder
4. Perform the tasks
5. Check when complete
6. Repeat steps 1-5 until you run out of old business cards, then recycle

Well ... I've only used my new organiser for half a day, but I find it very motivating. It helps focus on a single task at a time. I tend to want to multitask too much. This is the perfect cure. And, the greatest thing is, I did not need to use any neon colours or other such nonsense: just black ballpoint pen on white paper. Grrreat!

Lună și bec și nu prea

Iată-mă absolventă, prospătură pe piața de interpreți. Am mult soul searching de făcut. Nu știu încotro mă îndrept, știu doar că-mi vreau valiza ușoară. Cum mi-s strângătoare de felul meu, e ca și cum ai zice că porcul zboară. Totuși, nu sunt lipsită de speranță: am făcut azi primul pas. 

Mi-am luat adicătelea inima-n dinți și-am scos toate cărțile și caietele din jumătatea cu rafturi a dulapului, unde tronau bine-mersi, ocupând trei rafturi din cinci, apoi am făcut rocada cu jumătate de sac de haine. Am obținut o aparentă mărire a spațiului de lucru. Desigur, ăsta e doar the tip of the iceberg. 

După bibliotecă mai sunt trei plase mari cu hârtii, o valiză medie cu caiete studențești și cursuri fotocopiate și nu numai. Între bibliotecă și teracotă mai sunt, pe lângă cele din șifonier, o seamă de alte hârtii îngrămădite într-o plasă Tesco gigantică, cu o mică buburuză pe ea și într-o sacoșă bleumarin zac, pe lângă hârtii, muuulte cadavre de căști mutilate fără milă și ucise de yours truly, împiedicată notorie și ucigașă de căști de orice formă, dimensiune sau culoare. 

În jumătatea cu umerașe a dulapului mai am de sortat câteva dosare cu ... ta dam! ... tot hârtii, ați ghicit! Pe dulap mai am doar câteva, nu multe, că e prea plin de praf și am înghesuit acolo sistemul audio. Dar, ca să revin la hârtiile noastre/mele, mai sunt încă patru sertare de bibliotecă cu diverse caiete, carnețele, felicitări, jurnale, prostioare de sortat, plus încă patru sertare din birou pline cu caiete, foi goale reciclate ultima dată când m-am încumetat să arunc ceva, manuale și seturi de lucrări corectate, cursuri scrise migălos de mână (da, le pictam de-a dreptul și de-a stângul), pliante, ciorne și tot felul de revistuțe și foi dactilografiate de mânuța mea cu versuri Metallica și cu inventarul bibliotecilor (à mică din camera mea mică și à mare din sufragerie; între timp s-au mai amestecat, colecțiile frumos copertate de la Prietenii Cărții au poposit foarte la vedere în sufragerie - așa, de chichi). 

No așé, și-amu ar fi cazu' să spun că am terminat cu camera mică. Bine, mai sunt ceva caiete pe un raft de cărți improvizat între dulap și pat, dar astea pot rămâne acolo. Nu se pun. Așaa ... în sufragerie, lângă bibliotecă mai sunt vreo treișpe-paișpe bibliorafturi (pe care le-am umplut până la refuz cu planuri de lecții, reguli de conduită, lucrări, eseuri de pedagogie, fișe de lucru și alte materiale didactice) și încă două cutii de plastic pline de hârtii. Lângă geam e un dulăpior plin (și el, bietul) cu hârtii și cutii de dulciuri de 2kg pline cu prostioare și încă patru cutii de plastic cu materiale pedagogice ș.a., plus patru cutii de carton cu bloc-notes-uri, caiete studențești, reviste și foi. 

Cred că se înțelege că atunci când mă apucă dorul de ceva și mă apuc de căutat o singură hârtiuță prin toate astea deschid o fereastră spre trecut și mă apucă seara cu o tonă de hârtii pe jos, tot citind. Se mai întâmplă și să nu-mi mai pese de ce căutam inițial. Nici nu mai zic de jurnalele ținute din 2000 încoace. Că și de le deschid ...

Probabil mai sunt ceva caiete și în pod. Deocamdată nu m-am aventurat până acolo, dar urmează. Ooff ... începutu-i greu. Mă consolez că am acum patru valize: un troler mic și crem pentru avion, o sacoșă-troler mare și mov, o valiză medie, neagră marca Antler, una maro mare și una multicoloră foarte mare (strict pentru haine). Într-o lume ideală, toate lucrurile mele ar trebui să încapă în toate valizele mele. Hahahaha ... ce glumă bună! Dar, serios vorbind, cam trebuie să mă mai descotorosesc de câte ceva. A, și să-mi cumpăr (yet, again) alte căști. 

Urmează, va urma ...